Vedete? Unde!?!?!

"Vedetelor le e frică sa-i susţină pe homosexuali" declara într-un cotidian zilele trecute Briana Caradja care se doreşte a fi prinţesă. Este încă o demonstraţie că nobilitatea nu înseamnă şi nobleţe iar fumurile pe care le au unii care se cred aristrocraţi seamănă întru totul cu acelea care le au parveniţii care se cred nobili. Măgăria cea mai mare mare este să susţii declaraţii aberante doar de dragul de a apărea pe prima pagină a ziarelor. Discuţia despre homosexualii care chipurile nu au drepturi este ridicolă. În România, cel puţin din câte ştiu eu, nu avem de-a face cu o prigoană şi cu o persecuţie împotriva celor care păcătuiesc împotriva firii. Când aceştia însă ies în stradă spre a-şi face publicitate prin marşuri în care se mândresc cu păcatul lor este deja altă problemă. Plictisiţi de societatea restrânsă în care se învârt, majoritatea oamenilor fiind totuşi heterosexuali, homosexualii ies din când în când la rampă ca nu cumva lumea să uite că ei există. Declaraţia Brianei Caradja este cu atât mai edificatoare pentru mine cu cât vine într-un moment în care nimeni nu mai vorbeşte prea mult despre subiectul cu care ea a ales să îşi facă publicitate ieftină. Şi atunci hai să mai tulburăm apele ca doar, doar să fim în centrul atenţiei fie şi doar pentru o zi. Nimeni nu a întrebat-o pe prinţesa, doar cu numele, despre ce susţinere ar fi vorba. Să susţii pe cineva înseamnă ca acel cineva să întreprindă o acţiune, să aibă un demers, să facă ceva sau să fie persecutat de autorităţi. Nimeni nu a vorbit, în schimb, despre problemele pe care le au românii peste hotare decât odată cu apariţia crizei din Italia. Subiectul este cu mult mai important şi mai arzător, cred eu, pentru întregul popor iar pseudo-vedetele, cu sau fără sânge albastru, nu s-au înghesuit niciodată să susţină-i în vreun fel pe cei care dintr-un motiv sau altul au ales să-şi părăsească ţara. În schimb vedem cum în campania elelctorală mulţi artişti cântă pe bani buni la pomenile date de partide. Asta nu doreşte să vadă prinţesa Briana.
Declaraţiile gratuite, uneori impertinente alteori hilare, ale celor care au ajuns cunoscuţi datorită talentului sau al banilor, pretenţiilor de nobitate sau situării pe un loc înalt în ierarhia politică a momentului, dau imaginea ţării. Şi asta pentru că toţi aceştia sunt ascultaţi de noi, marea masă a oamenilor simpli care ne mirăm, aprobăm sau dezaprobăm cele spuse însă continuăm să le dăm atenţie acestor trepăduşi care s-au trezit peste noapte băgaţi în seamă. Dacă sondajele de audienţă ale televiziunilor şi radiourilor ar scădea iar tirajele ziarelor nu s-ar epuiza când apar astfel de personaje, poate că cineva s-ar sesiza şi nu ar mai permite apariţia unor astfel de “arătări” care se doresc a fi formatori de opinie. Noi nu avem destul autorespect, din păcate, pentru că ascultăm toate tâmpeniile cu care ne îndoapă propaganda bine organizată a unei clici de editori prea bine plătiţi de patronii din mass media. Dacă declaraţiile aberante ar avea consecinţe imediate şi în lumea politică şi în cea artistică şi în toată sfera mondenă vedetele ar fi cu mult mai atente la ce spun. Lehamitea generalizată este tare periculoasă însă parcă noi am mai trăit nu tare de mult acest sentiment până când “mămăliga românească a explodat” până la urmă.

Mircea Mihuleţ

Publicat în săptămânalul „7 zile hunedorene”